Despre comuna Valcani

Comuna Valcani este situată în vestul județului Timiș, la granița cu Serbia, la o distanță de 82 km față de Timișoara și de aprox. 20 km față de orașul Sânnicolaul Mare, având în componență un singur sat, Valcani. Comuna Valcani, s-a reînființat în baza Legii nr. 67/2005, prin desprinderea de Comuna Dudeștii Vechi.

Localitatea Valcani, fiind situată în vestul României, se află în zona de climă temperată, cu influenţe atlantice. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată de râul Aranca și de o rețea de canale construite în scop de desecare.. În prezent pe întreaga câmpie sunt caracteristice terenurile agricole și pajiștile secundare cu (Atlasul R.S.R., 1972).

Resursele naturale sunt limitate pe teritoriul comunei Valcani: apele subterane, care constituie principala sursă de alimentare cu apă a localității, hidrocarburi, plantele melifere, plante medicinale, păşunile, pajiştile şi fauna, solurile. 

Deşi condiţiile naturale de habitat oferite de aceasta parte a Câmpiei Aranca nu erau foarte bune pentru locuire, din cauza excesului de umiditate, cu băltiri, albii părăsite, totuşi această parte a fost populată, după cum arată scrierile istorice.

Comuna Valcani, face parte din regiunea Banat, care a fost parte a Imperiului Austro-Ungar. La începutul secolului al XX-lea, în anul 1900, în comună erau 4824 locuitori. În timp, populația a scăzut treptat ajungând în prezent conform datelor statistice, la 1396 locuitori. Românii au fost întotdeauna majoritari în Valcani, dar au convieţuit în acest spațiu alături de maghiari, germani, sârbi, bulgari.

Prima atestare a şcolii din Vălcani datează din anul 1776 sub denumirea de Şcoală confesională ortodoxă, cu primul învăţător, Nicolae Popovici. În anul 1850 se înființează școala confesională maghiară reformată condusă de Iuliu Major. A funcţionat până în anul 1963, dar a devenit Şcoală de stat maghiară în anul 1912.

În anul 1935 se înființează Grădiniţa de copii mici, cu limba de predare română, cu un număr de 87 copii.

Activitatea culturală este slab reprezentată, de aceea se pune accentul pe reînvierea tradițiilor și obiceiurilor. În trecut oamenii se întâlneau la baluri, la șezători, în anii 70 a existat și o echipă de teatru a școlii.

Prin proiectul "Redescoperirea tradițiilor culturale în zona de frontieră Valcani - Čoka, ca parte a Banatului istoric", Axa prioritară1 – Promovarea ocupării forței de muncă și a serviciilor de bază pentru creșterea incluzivă, Obiectiv 1.3 - ”Incluziune socială și culturală”, din cadrul Programului Interreg - IPA CBC Romania-Serbia 2014-2020, s-a creat o oportunitate în acest sens, prin înființarea unei echipe de dansuri, a unor ateliere de creații pentru copii: împletit, croșetat, bucătărie tadițională, alături de vecinii din Serbia.